MUJDEI DE USTUROI CU SMÂNTÂNĂ ELDA, CA LA STRĂBUNICA DIN TRANSILVANIA
Mâine seară este ajunul Sfântului Andrei iar tradiția românească spune că în noaptea de 29 noiembrie, tinerii, de prin sate unde se mai păstrau datini de la daci, se adunau la petrecerea pentru Păzitul Usturoiului, care sta la loc de cinste pe masa îmbelșugată de mâncăruri simple dar gustoase.
Pentru a fi feriți de acțiunea malefică a strigoilor 
, care căpătau frecvent înfățișare de lupi, 
tinerii ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele și ușile casei unde se desfăşura petrecerea toată noaptea, asa cum avem acum revelionul modern. Începea un nou an, probabil Anul Nou dacic, după unele cercetări. Fiecare fată aducea câte trei căpăţâni de usturoi și le punea într-o covată pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumânării. De la „păzitul usturoiului” s-a născut și zicala: „Parcă ai păzit usturoiul!” care face referire la cei care au petrecut o noapte fără de somn. 
, care căpătau frecvent înfățișare de lupi, tinerii ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele și ușile casei unde se desfăşura petrecerea toată noaptea, asa cum avem acum revelionul modern. Începea un nou an, probabil Anul Nou dacic, după unele cercetări. Fiecare fată aducea câte trei căpăţâni de usturoi și le punea într-o covată pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumânării. De la „păzitul usturoiului” s-a născut și zicala: „Parcă ai păzit usturoiul!” care face referire la cei care au petrecut o noapte fără de somn.
La masă, tinerii consumau o băutură rituală, cu gust dulce-acrişor, covaşa, obținută din făină de grâu amestecată cu făină de mei, înlocuită ulterior cu mălaiul de porumb și denumită bragă în unele locuri. Covașa se împărțea și vecinilor în ziua de Sfântul Andrei pentru ca vacile să fie lăptoase, iar oamenii să fie feriți de cele rele.
Dimineaţa, la răsărit, tinerii ieşeau în curtea casei unde era jucată covata cu usturoi în mijlocul horei. În mare voioșie, se împărţea usturoiul şi fiecare se întorcea bucuros acasă. Usturoiul ,,păzit” se păstra ca pe ceva sfânt, la icoană, și se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor.
Și dacă tradiția populară își păzește usturoiul, străbunica ELDEI din satul Zăbala din județul Covasna, venită prin părțile Dobrogei în secolul trecut, și-a păzit cu sfințenie rețetele transilvănene neaoșe.
De când mă știu, clasicul mujdei de usturoi l-am mâncat cu smântână și oțet de mere, așa cum îl mănâncă transilvănenii. Ba chiar mai adaug și o linguriță de miere și tarhon bine tocat.
MUJDEI DE USTUROI CU SMÂNTÂNĂ ELDA, CA LA STRĂBUNICA DIN TRANSILVANIA
INGREDIENTE
1 căpățână usturoi4 linguri de smântână ELDA100 ml ulei de floarea-soarelui½ linguriță sare (preferabil grunjoasă)1 lingură zeamă de lămâie sau oțet de mereOpțional, mărar/pătrunjel tocat sau tarhon tocatOpțional, o linguriță de miere
PREPARARE
1. Curăță usturoiul apoi trece-l prin presa de usturoi.
2. Într-un bol, adaugă sarea grunjoasă și pisează bine usturoiul cu un pisălog pentru usturoi sau o lingură de lemn. Sarea grunjoasă ajută mecanic la sfărâmarea mai ușoară a pulpei de usturoi.
3. Adaugă treptat zeama de lămâie/ oțetul de mere și uleiul și continuă amestecarea până când usturoiul capătă consistența unei maioneze cremoase.
4. Adaugă treptat și smântâna ELDA, iar la final verdeața și lingurița de miere, după dorință.
Da, poți folosi și un blender ca să obții un amestec spumos, fără bucățele de usturoi. Însă, părerea mea că tot gustul autentic de mujdei îl savurezi numai prin metoda manuală.
Sub mâinile tale, mujdeiul crește cremos, tocmai bun pentru a sta în farfurie lângă mămăligă, pui, pește în saramură sau prăjit, ciolan afumat, legume la grătar sau friptură de porc.
Poftă bună, poftă de #gustdobrogean, de la ELDA
COPYRIGHT©2021 ELDA LACTATE
